Doamne, ai uitat de noi? E atâta iarnă-n lume
Zâmbetele-au îngheţat... inimile s-au răcit
Oamenii-au uitat să cânte... au uitat să-şi mai vorbească
Şi-au lăsat în urmă dorul de-a iubi şi-a fi iubit...

Oare ai uitat de noi? Fiecare zi aduce
Valuri de îngrijorări... bolile sunt tot mai multe
Iar durerea ne-nconvoaie şi puterile ne lasă
Căci nu-i nimeni să îi pese şi nu-i nimeni să ne-asculte...

Unde s-alergăm Părinte? Se-aud zvonuri de războaie
Şi în ele mor copii, mame şi bunici şi taţi
Vin furtuni ce risipesc bruma noastră de avere
Şi rămânem trişti şi goi şi în toate limitaţi...

Totuşi, seara-n cămăruţă, fiecare-n felul lui
Numele-Ţi chemăm în taină prin al lacrimei şuvoi...
Te rugăm să ne mai ierţi... să laşi dragoste în lume
Iar când zorii se arată Doamne, nu uita de noi!

Vulcan-22-01-2024
Mary